Intrebari Frecvente Bucuresti

Intrebari Frecvente Bucuresti

Care sunt profesiile care impun utilizarea armamentului si ce presupune evaluarea psihologica in vederea obtinerii permisului port-arma?

Clasificarea Ocupatiilor din Romania mentioneaza ca si profesii care impun utilizarea armamentului pentru aparare urmatoarele: personalul de paza si ordine publica (agent de paza si ordine, agent garda de corp, agent paza incinte si gardian public) si militarii angajati pe baza de contract in structuri de aparare, ordine publica si siguranta nationala. De asemenea, legislatia in domeniu stipuleaza obligativitatea evaluarii psihologice a persoanelor care, prin natura profesiei sau ca hobby, solicita obtinerea permisului de arma (permis portarma de vanatoare, permis pentru tir sportiv, permis arma in scop de autoaparare, etc).

Evaluarea psihologica a persoanelor care solicita detinerea permisului de arma si, conform legislatiei in vigoare, presupune raportarea la un profil psihologic al celui care poseda si detine armament si munitie:

Acest profil presupune existent urmatatoarelor aptitudini, al caror nivel va fi masurat cu ajutorul testarii psihologice: aptitudinea generala de invatare, aptitudini de comunicare, perceptia spatiala, perceptia formei, coordonare ochi-mana, etc. De asemenea, se urmareste si capacitatea de autocontrol, spiritul de observatie, rezistenta la stress, asumarea responsabilitatilor, tipul de personalitate, existenta unor accentuari sau dizarmonii.

Testele psihologice aplicate in vederea obtinerii permisului portarma trebuie sa vizeze evaluarea potentialului aptitudinal general, testarea psihologica a atentiei, memoriei vizuale, spiritului de observatie, evaluarea psihologica a structurii de personalitate cu probe care sa masoare stabilitatea emotionala, tendintele depresive, antisociale, toleranta la frustrare, tulburari de comportament.

Evaluarea psihologica pentru obtinerea avizului portarma se finalizeaza cu decizia, care poate fi apt/inapt psihologic pentru obtinerea permisului de portarma.

Care este specificul psihologiei aplicate in domeniul securitatii nationale?

Psihologul atestat in specialitatea  psihologie aplicata in domeniul securitatii nationale asigura analiza psihologica a activitatii din institutiile de aparare, ordine publica si siguranta nationala, din institutiile penitenciare, precum si din organizatii cu atributii in domeniul securitatii private; evaluarea psihologica privind securitatea si sanatatea in munca, precum si evaluarea psihologic reglementata la regimul armelor si munitiilor letale si neletale; selectia profesionala in functie de profilul psihologic al candidatilor la ocuparea unor functii (agent securitate, administrator firma paza, agent interventie cu arma, agent transport valori cu arma, garda de corp cu arma, gestionar arme si munitii, sef formatie paza etc). De asemenea, specialitatea psihologie aplicata in domeniul securitatii nationale cuprinde si evaluarea psihologica in vederea sustinerii examenului de atestare a calitatii de detectiv particular, cei interesati fiind obligati de lege sa depuna printre acte, la Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, si certificatul medical pentru detectiv particular si de testare psihologica (avizul psihologic detectiv particular),ambele eliberate de catre o unitate sanitara specializata pentru efectuarea fisei medicale portarma, respectiv de un laborator psihologic autorizat (cabinet psihologic autorizat permis portarma).

Care este scopul evaluarii aptitudinale in vederea obtinerii permisului portarma?

Evaluarea psihologica in vederea obtinerii permisului portarma implica in general, evaluarea potentialului aptitudinal general (inteligenta verbal, nonverbala), probe pentru masurarea potentialului aptitudinal special (atentie concentrata, atentie distributiva, memorie vizuala, vedere spatiala, memorie auditiva, spirit de observatie etc) si testarea psihologica a personalitatii (chestionare psihologice  care sa masoare stabilitatea emotionala, gradul de anxietate, nervozitatea, vulnerabilitatea la stress, autocontrolul, tendintele catre depresie, paranoia, antisocialitate, agresivitate, tulburare obsesiv-compulsiva, fobii, toleranta la frustrare, tulburari de comportament, tulburari de personalitate, nivelul de maturizare sociala, capacitatea de comunicare si relationare, sociabilitate). In urma observatiei directe, a interviului si a interpretarii testelor psihologice, psihologul hotaraste daca respectivul solicitant este apt psihologic pentru scopul vizat. Avizarea psihologica este complexa si ia in calcul toate aspectele privind cadrul psiho-social si aptitudinal care il defineste pe beneficiar, specificul personalitatii acestuia in raport cu cerinta de a detine, a purta si a folosi arme si munitii.La final se elibereaza aviz psihologic permis portarma.

Care sunt reglementarile juridice privind regimul armelor si munitiilor?

Regimul armelor si munitiilor este reglementat de Legea nr.295/2004 privind regimul armelor si munitiilor si HG nr.130/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.295/2004 si Legea nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor.

In momentul de fata, au fost aduse modificari si completari Legii nr.295/2004 prin Legea 117/2011 privind regimul armelor si munitiilor.

Mai recent s-au emis urmatoarele documente: “cartea de identitate a armei”, “certificatul de detinator”(pentru arme neletale) si “pasaportul European pentru arme de foc”.

In ce consta testarea psihologica pentru obtinerea permisului de arma?

Testul psihologic in vederea obtinerii permisului de arma urmareste determinarea compatibilitatilor dintre capacitatile intelectuale, abilitatile psihice generale, structura de personalitate si cerintele specifice posesorului si utilizatorului de armament si munitii. Mai precis, avizul psihologic portarma se elibereaza in urma incadrarii persoanei solicitante intr-un profil psihologic stabilit.

Testarea psihologica in vederea obtinerii permisului portarma presupune examinarea psihologica a subiectilor cu ajutorul unor metode si tehnici care vizeaza: evaluarea psihologica a potentialului aptitudinal general (inteligenta verbal si neverbala), evaluarea psihologica a potentialului aptitudinal special (atentie, memorie, reactivitate) si evaluarea structurii de personalitate, in vederea masurarii echilibrului emotional, gradului de anxietate, fobiile, obsesiile, nervozitatea, stapanirea de sine, tendintele depresive, antisociale, tulburarile de comportament.

Evaluarea psihologica se finalizeaza cu decizia eliberarii avizului psihologic portarma, care poate stipula apt/inapt psihologic pentru angajare sau obtinerea permisului de arma.

In ce interval de timp se poate face reexaminarea?

Reexaminarea se accepta o singura data, la un interval de timp de minim 15 zile si maxim 30 zile de la data evaluarii initiale.

Care este valabilitatea avizului psihologic portarma?

Valabilitatea avizului psihologic port-arma se refera la momentul si obiectivul testarii psihologice si este valida timp de 12 luni consecutive (un an calendaristic).

Examen psihologic – Legislatie  port-arma:

lg_333_2003 – Legea privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor.

lg_295_2004 – Legea privind regimul armelor si munitiilor.

lg_117_2011 – Legea pentru modificarea si completarea Legii 295 privind regimul armelor si munitiilor.

Care sunt categoriile de beneficiari ai serviciilor medicale pentru obtinerea permisului portarma?

Certificatul medical tip pentru obtinerea/prelungirea  permisului portarma este necesar persoanelor fizice sare doresc sa detina, sa poarte si sa foloseasca arme neletale sau arme letale (autoaparare), vanatorilor, personalului implicat in paza si protectie, functii implicate in securitatea nationala, apararea si ordinea publica. De asemenea, analizele medicale pentru permisul de portarma sunt necesare potrivit legii , celor care au in gestiune arme si munitii, persoanelor juridice care au in custodie arme sau comercializeaza arme, instructorii  poligon tir sportiv etc. Fisa medicala permis portarma este o cerinta obligatorie si in cazul detinatorilor de arme letale (magistrati,  diplomati, demnitari sau cadre militare care detin  sau doresc sa detina arme de autoaparare personale).

Care sunt consultatiile medicale necesare in vederea eliberarii certificatului medical pentru detinatorii de arme si munitii?

Certificatul medical tip in vederea obtinerii permisului portarma presupune efectuarea in cadrul unui centru medical autorizat, a urmatoarelor consultatii/specialitati medicale: boli interne, chirurgie ortopedie, ORL, oftalmologie, neurologie, psihiatrie. Analizele medicale pentru vizarea (prelungirea) permisului portarma, conform legislatiei in vigoare, includ urmatoarele consultatii medicale: ORL, oftalmologie, neurologie, psihiatrie, medicina interna, ortopedie.

In ambele situati, in urma examinarilor, fisa medicala permis portarma va fi incheiata de catre medicul sef al unitatii sanitare, acesta certificand cu stampila unitatii medicale, autenticitatea examinarilor de aptitudine, realizate in cadrul aceleiasi clinici medicale.

Care sunt contraindicatiile medicale (criteriile de inaptitudine) pentru solicitantii analizelor medicale permis portarma?

Solicitantii examinarilor psihologice si examinarilor medicale permis portarma trebuie sa fie apti din punct de vedere psihologic si medical, sa nu sufere de afectiuni care ar putea pune in pericol propria viata sau a altora, daca ar detine sau ar folosi arme si munitii, precum: boli psihice, epilepsie, boli neurologice cronice, boli cornice ale organului vizual sau analizatorului auditiv,  retard mental, dependenta de alcool, droguri, medicamente, tulburari de comportament si tulburari de personalitate.

Ce urmaresc consultatiile medicale pentru intocmirea fisei medicale obtinere permis portarma, respectiv fisei medicale prelungire permis portarma?

Consultul neurologic ca si componenta a analizelor medicale permis portarma urmareste integritatea si sanatatea sistemului nervos al solicitantului fisei medicale portarma, ca si diagnosticarea afectiunilor precum: accident vascular cerebral, epilepsie, traumatisme craniene, boli neoplazice ale sistemului nervos, Boala Parkinson, demneta Alhzeimer, boli ale nervilor periferici etc, afectiuni care se pot constitui in restrictii medicale totale pentru fisa medicala permis portarma sau care vor fi monitorizate sub tratament in cazul detinatorilor  de arme si munitii.

Specialistii de medicina interna sunt cei care stabilesc un diagnostic complex si monitorizeaza afectiuni cronice severe ale componentelor respiratorii, cardiace, digestive, renale, osteoarticulare, oferind pacientilor variante de preventie si tratament complex al diferitelor patologii. Medicina interna este o componenta esentiala in stabilirea aptitudinii medicale pentru certificatul medical tip al permisului port arma.

Examinarea oftalmologica este un consult decisiv in cadrul analizelor medicale permis portarma si presupune detectarea bolilor cu potential de orbire sau alte manifestari si semne ale unor tumori sau anomalii cerebrale. Consultatia oftalmologica pentru fisa medicala permis portarma are in vedere urmarirea acuitatii vizuale, a refractiei oculare si presiunii intraoculare (cu scopul depistarii glaucomului), motilitatii extraoculare. Foarte importante sunt investigatiile medicale precum: keratometria, refractometria, oftalmoscopia etc.

Psihiatria este o ramura medicala care se ocupa cu diagnosticul, preventia si tratamentul bolilor psihice. In vederea completarii fisei medicale obtinere sau prelungire permis arma, consultul psihiatric este deosebit de important, alaturi de testarea psihologica, intrucat pot exista numeroase contraindicatii (tulburari afective precum depresie, tulburare afectiva bipolara, tulburare schizoafectiva, tulburari cognitive precum: retard mental, dementa Alhzeimer, dementa vasculara, tulburari psihotice – schizofrenie, psihoza maniaco-depresiva, dependenta de alcool, droguri, tulburari de comportament, tulburari de personalitate – precum tulburarea antisociala, tulburarea sadica, tulburarea emotional-instabila, tulburarea borderline sau alte tulburari de personalitate cu potential ridicat de agresivitate si care contraindica detinerea de arme si munitii.

Ortopedia si traumatologia verifica existenta bolilor legate de sistemul musculo-ascheletal precum: artrita, osteoporoza, diferite fracturi, leziuni ale tesuturilor moi, ligamentelor si muschilor. Consultul ortopedic este foarte important atat pentru certificatul medical portarma, cat  si pentru incheierea fisei medicale obtinere permis auto sau analizelor medicale preschimbare permis auto.

In fine, consultul medical ORL (otorinolaringologie) presupune investigarea patologiei urechii, nasului si  faringelui, posibilitatea existentei surditatii sau hipoacuziei si a altor afectiuni grave, completand analizele medicale obtinere sau prelungire permis portarma.

Care sunt categoriile de arme?

In general, armele sunt clasificate tindu-se cont de specificul si scopul utilizarii lor in:

• Arme si munitii interzise –  acele arme si munitii consemnate in categoria A (vezi anexa Legii nr 295/2004), a caror procurare, detinere, port si folosire sunt interzise persoanelor fizice si juridice, cu exceptia institutiilor publice care au competente in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, precum si a societatilor comerciale constituite prin acte normative in vederea producerii acestei categorii de armament si munitie.
• Arme si munitii letale – armele si munitiile prin a caror utilizare se poate cauza moartea sau vatamarea grava a persoanelor si care sunt consemnate in categoria B, potrivit aceleiasi anexe mentionata mai sus (arme de foc scurte  – pistoale sau revolver – precum si munitia corespunzatoare ; armele de foc lungi si munitia aferenta).

Arme si munitii neletale – armele si munitiile care au o destinatie utilitara sau de agreement sau autoaparare, confectionate astfel incat prin utilizarea lor sa nu cauzeze moartea persoanelor; in aceasta categorie intra si armele vechi (armele scurte confectionate special pentru a arunca proiectile de cauciuc si munitia corespunzatoare; armele scurte sau lungi care utilizeaza forta de expansiune a aerului comprimat sau a gazelor sub presiune, in vederea expulzarii proiectilului, viteza proiectilului fiind mai mare sau egala cu 220 m/s; armele scurte confectionate special pentru imprastierea de gaze nocive, iritante sau pentru a produce zgomot).

Care sunt categoriile de persoane care pot procura arme de aparare si paza?

Armele de aparare si paza pot fi procurate de catre: demnitari, magistrate, diplomati, militari si politisti pe perioda activitatii si dupa incetarea acesteia (pensionare, trecere in rezerva, retragere), cu exceptia pierderii calitatii acestora din motive imputabile lor.

De asemenea, armele de aparare si paza pot fi procurate si utilizate de catre persoane care indeplinesc o functie care implica exercitiul autoritatii publice, conform legii, pe perioada in care detin aceasta calitate, exceptie facand personalul din cadrul societatilor de paza specializate. Printre categoriile care pot procura arme mai se numara: persoanele incluse in programe de protective a martorilor, vanatorii, sportivii de tir categoria I, antrenorii si instructorii in poligonul de tragere. Colectionarii de arme pot procura numai arme din categoria armelor de colectie.

Autorizatia de procurare a armelor letale se acorda persoanelor care sunt apte din punct de vedere psihologic si medical si nu sufera de afectiuni care ar periclita propria viata sau a altora (conform avizului psihologic permis portarma si a analizelor medicale care atesta aptitudinea pentru permisul de portarma). Atestatul de instructor in poligonul de tragere poate fi obtinut de persoana care indeplineste printre conditii si aceea de a fi apta din punct de vedere psihologic si medical. In vederea obtinerii licentei de functionare, administratorul sau reprezentantul societatii de paza trebuie sa depuna la inspectoratul judetean de politie in a carei raza teritoriala isi are sediul social, printre alte documente si certificatul medical si avizul eliberat in urma testarii psihologice, efectuat de unitati psihologice si unitati medicale autorizate in domeniul securitatii nationale, care sa certifice abilitatile  necesare pentru exercitarea atributiilor respective.

Care sunt beneficiarii cursului de arme si munitii?

Cursul de arme si munitii este obligatoriu pentru calificarea profesionala a instructorilor in poligoanele de tragere, dar este de asemenea o componenta obligatorie in pregatirea teoretica si practica atat a persoanelor fizice care doresc sa detina arme, cat si a persoanelor fizice care urmeaza sa fie dotate (prin natura atributiilor de servici) sau sa desfasoare activitati care presupun accesul la arme, gestiunea armelor in cadrul institutiilor sau persoanelor juridice autorizate sa detina, sa foloseasca sau/si sa desfasoare operatiuni cu arme si munitii. Beneficiarii cursului de arme si munitii sunt: demnitari, magistrati, diplomati, cadre militare si politisti (in activitate sau in rezerva), persoanele care detin o functie care implica exercitiul autoritatii publice, potentiali vanatori, persoanele fizice care doresc sa fie autorizate pentru detinerea armelor neletale de autoapare, armurierii, colectionarii de arme.

Ce tipuri de activitati sunt incluse in cadrul cursului de arme si munitii?Care este finalitatea?

Programa care ghideaza desfasurarea cursurilor de arme si munitii cuprinde urmatoarele: teme referitoare la legislatia privind regimul armelor si munitiilor, dimensiuni juridice privind uzul de arma, procedura de acordare a primului ajutor in cazul vatamarii cu arma, teme care se refera la studiul partilor component si modului de functionare si manuire a armelor, folosirea echipamentului de protectie corespunzator, activitate practica de executare a tragerii intr-un poligon autorizat, balistica. Programa va fi intocmita si cursurile vor fi predate de personal cu pregatire superioara juridica si care a activat intr-o institutie din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala.

Cursul de arme si munitii se va finaliza cu sustinerea unui examen de absolvire, examen care presupune sustinerea a doua teste: unul teoretic privind legislatia privind regimul armelor si munitiilor, legitima aparare, precum si modul de functionare si manuire a armelor si munitiilor si unul practic, care presupune verificarea deprinderilor bazale privind folosirea armamentului. Nota pentru promovare trebuie sa fie cel putin 7, punctajul fiind reglementat prin ordin al Inspectoratului General al Politiei Romane.

Dupa promovarea examenului de absolvire, beneficiarul primeste certificatul de absolvire a cursului de pregatire teoretica si practica pe linie de arme si munitii, care stipuleaza scopul pentru care a urmat cursul – detinerea, portul si folosirea armelor si munitiilor.

Examen psihologic – Legislatie medicina muncii:

HG nr 1169/2011 – Hotarare de Guvern privind supravegherea sanatatii lucratorilor

HG_355_2007 – Hotarare de Guvern privind supravegherea sanatatii lucratorilor.

HG_319_2006 – Legea privind protectia si securitatea muncii.

Examen psihologic – Legislatie permis auto:

Ordinul 513/2019 – Aprobarea normelor privind conditiile de efectuare a evaluarii psihologice pentru obtinerea permisului de conducere

HG_203_2012 – Modificarea si completarea OUG nr.195/202 – circulatia pe drumurile publice.

Care sunt documentele necesare inscrierii la Cursul de Evaluator de Risc la Securitatea Fizica?

Conform reglementarilor legale in vigoare, solicitantii programului de formare profesionala in vederea efectuarii cursului si certificarii evaluator de risc la securitatea fizica trebuie sa prezinte la dosar institutiei formatoare, urmatoarele documente:

– completarea contractului de formare profesionala;
– cererea de inscriere;
– completarea contractului de formare profesionala;
– copie CI;
– copie diploma studii superioare (licenta);
– cazier judiciar (pentru evaluator de risc la securitatea fizica);
– aviz psihologic (pentru evaluator de risc la securitatea fizica);
– adeverinta medicala “clinic sanatos” (pentru evaluator de risc la securitatea fizica);
– documente care dovedesc existenta competentelor si deprinderilor necesare accesului la programul de formare profesionala conform cerintelor standardului ocupational
– dovada experientei practice de minim trei ani conform cerintelor standardului occupational, plus un CV actualizat.

Care sunt competentele si deprinderile dobandite de persoanele certificate ca si evaluator de risc la securitatea fizica in urma  absolvirii  cursurilor de formare profesionala?

– Aplicarea procedurilor de calitate in procesul de evaluare
– Comunicarea in domeniul riscului
– Documentarea in vederea realizarii evaluarii de risc la securitatea fizica a obiectivului
– Stabilirea contextului de evaluare a riscurilor la securitatea fizica a obiectivului
– Identificarea riscurilor la securitatea fizica a obiectivului
– Analiza riscurilor la securitatea fizica a obiectivului
– Estimarea riscurilor la securitatea fizica a obiectivului
– Tratarea riscurilor la securitatea fizica a obiectivului
– Monitorizarea si revizuirea riscurilor la securitatea fizica a obiectivului.

In ce consta testul psihologic pentru soferi profesionisti?

Testarea psihologica a soferilor profesionisti presupune investigarea atat a capacitatilor cognitive (operativitatea si eficienta atentiei, capacitatea de memorare si operativitatea memoriei, operativitatea gandirii, aprecierea vitezelor si distantelor), psihomotrice (reactivitate complexa, coordonare oculo-motorie, promptitudinea, capacitatea de adecvare a comportamentului la diferite tempouri de actiune etc), cat si a starii de echilibru, maturitate psihica (echilibrul emotional si temperamental, dispozitiile afective dominante, maturitatea) si capacitatii de psihorelationare (sociabilitate, modul de a se raporta la ceilalti, de a rezolva conflictele interpersonale).

Avizul psihologic va fi rezultatul coroborarii datelor obtinute in urma examenului psihologic, raportate la cerintele functiei pentru care s-a facut examinarea si la evolutia caracteristicilor psihologice evidentiate in contextul exercitarii functiei profesionale.

Ce presupune “siguranta circulatiei”?

Conceptul “siguranta circulatiei” se refera in principal la modalitatea de desfasurare a activitatii de transport rutier (marfa, persoane) in conditii de maxima securitate. Siguranta circulatiei rutiere este un sistem dinamic, care presupune ca si componente de baza: conditiile de trafic (starea si specificul rutei, volumul traficului, conditiile meteorologice, calitatea marcajelor si semnalizarilor etc), conditiile tehnice (tipul de transport efectuat, tipul autovehiculului implicat in activitatea de transport, starea tehnica a autovehiculului si bineinteles, factorul uman, operatorul de transport.

Omul de la volan, soferul, este cea mai importanta veriga a sistemului intrucat el este cel care ia decizii, in urma prelucrarii, transmiterii si interpretarii informatiei selectate, transpunand-o in operatiuni de manevrare si deplasare.

Siguranta circulatiei rutiere se realizeaza prin functionarea optima a acestui sistem. De asemenea, conceptul de “siguranta circulatiei” vizeaza si modalitatea de reducere si prevenire a factorilor de risc in producerea de accidente rutiere.

Soferul trebuie sa detina asadar aptitudini specific solicitarilor pe care le implica efectuarea unui anumit tip de transport. Aceasta activitate este o profesie, iar calitatea si siguranta transportului de calatori si marfuri depend in mare masura de modul de selectie, instruire, perfectionare si consiliere a absolventilor cursurilor scolilor de profil. De aceea, este necesar ca selectia sa urmareasca asigurarea unor criterii psihologice minimale, care difera in functie de continutul, felul transportului si tipul de autovehicul (autocar, microbus, autocamion, autoturism etc).

Ce documente sunt necesare la prezentarea in vederea efectuarii examenului psihologic pentru soferi profesionisti?

Examenul medical si psihologic este obligatoriu si trebuie efectuat periodic, la termenele stipulate prin lege, de catre persoanele angajate in functii care concura la siguranta rutiera, lipsa acestor avize valabile reprezentand o abatere grava si se sanctioneaza cu amenda de la 14.000 lei la 18.000 lei.

Hotararea nr 69 din 1 februarie 2012 privind stabilirea incalcarilor prevederilor Regulamentului (CE) nr.1.071/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 21 octombrie 2009 stipuleaza la art.3 printre faptele care constituie contraventii (sau, dupa caz, infractiuni) utilizarea de catre operatorul de transport rutier/intreprinderea de transport rutier in cont propriu a unor conducatori auto fara aviz medical si psihologic valabile in conformitate cu legislatia in vigoare (pct.29).

Documente si conditii necesare la prezentarea pentru efectuarea testarii psihologice pentru soferi profesionisti si functii care participa la siguranta circulatiei si eliberarea avizului psihologic :

–    Act de identitate
–    Permis de conducere valabil

Conditii de prezentare:

–   odihnit
–   fara consum de bauturi alcoolice cu cel putin 24 ore inainte de examinare
–   trimitere din partea unitatii (daca este cazul)

Ce atestat (certificat) profesional trebuie sa detina un sofer profesionist si cum se obtine acest atestat?

Un sofer profesionist care efectueaza transport rutier cu vehicule a caror masa maxima autorizata este mai mare de 3.5 tone trebuie sa obtina un atestat profesional (conform Ordin Nr. 521 din 19 martie 2007).

Atestatul se obtine in urma absolvirii cursurilor de pregatire si promovarii unui examen, perioada de valabilitate fiind de 5 ani. Atestatul se elibereaza de catre Ministerul Lucrarilor Publice prin Autoritatea Rutiera Romana.Solicitantul trebuie sa posede carnet de conducere corespunzator tipului de transport efectuat, aviz de aptitudine medicala si aviz psihologic valabile.

Ce documente verifica Autoritatea  Rutiera Romana in cazul unui control la sediul Operatorului de transport?

– Actul constitutiv inregistrat la Registrul Comertului
– CUI/CIF – documentul care atesta codul unic de inregistrare/codul de inregistrare fiscala,
– dovezi privind indeplinirea capacitatii financiare
– dovezi privind sediul social si sediile secundare, in special cel in care se desfasoara activitatea principala
– licenta de transport
– copii conforme licentei de transport
– licente executie vehicul
– documente privind dreptul de folosinta al vehiculelor (acte de proprietate, contracte de leasing, comodat, inchiriere etc)
– documentele ale soferilor (contracte de munca, atestate profesionale, avize medicale, avize psihologice
– contractele de transport
– documente privind respectarea timpilor de conducere si a timpilor de odihna (dovezi privind dotarea vehiculelor cu tahografe, dovezi privind verificarile acestora)
– registrul de evidenta al soferilor
– persoana desemnata (dovada numirii, contractul de munca, atestat, aviz medical, aviz psihologic, etc)
– consilier de siguranta (dovada numirii, contractul de munca, atestat ADR etc)
– certificate de agreare RAR, certificate de suprastructura – in cazurile speciale.

Ce conditii trebuie sa indeplineasca persoana desemnata sa conduca permanent si efectiv activitatea de transport?

-dovada ca are calitatea de angajat al firmei respective
-decizie de numire
-cazier judiciar (in original)
-aviz medical (in original)
-aviz psihologic
-certificat de pregatire profesionala

In vederea obtinerii Certificatului de pregatire profesionala trebuie urmat un curs, la una din scolile autorizate sau la institutii autorizate.Durata cursului este de 10 zile. Valabilitatea Avizului medical este de 1 an.

Care este perioada de conducere, respectiv odihna pentru un conducator auto?

Conform legislatiei in vigoare,  perioada zilnica de condus nu poate depasi 9 ore, exceptie putand face numai 2 zile pe saptamana, cand aceasta poate fi prelungita pana la 10 ore.  La cel mult 4 ore si jumatate de condus se prevede o pauza de 45 minute, care poate fi impartita in 15 minute, urmate de 30 de minute.

Durata maxima de condus nu poate depasi 56 ore pe saptamana, si pentru doua saptamani consecutiv aceasta nu poate depasi 90 de ore. Perioada zilnica de odihna este de minimum 11 ore neintrerupte, ea putand fi redusa de trei ori pe saptamana pana la 9 ore, cu posibilitatea segmentarii acestei perioade in doua:  3 ore urmate de alte 9 ore, in total 12 ore pe zi.

La sfarsit de saptamana se impun 45 ore de odihna in continuu, acestea putand fi reduse in situatii speciale la 24 de ore, caz in care trebuie acordate soferilor compensatii similare de timp in cel mult 2 saptamani.  In cazul vehiculelor conduse de echipaje, timpul de odihna zilnica va fi de cel putin noua ore în fiecare interval de timp de cel mult 30 ore.

Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca agentul de paza/agentul de securitate pentru atestare profesionala?

Potrivit legislatiei in vigoare ( Legea nr 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor), persoanele care urmeaza sa indeplineasca atributii de paza si protectie trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

–   sa fie cetatean roman sis a aiba varsta de cel putin 18 ani
–   sa fie apt medical si psihologic pentru exercitarea functiei
–   sa nu aiba antecedente penale pentru infractiuni savarsite cu intentie
–   sa fie atestat profesional, potrivit prevederilor prezentei legi.

Inscrierea la cursurile de calificare se face pe baza cererii candidatului, a documentelor care atesta indeplinirea conditiilor prevazute mai sus si a avizului politiei competente teritorial.

Testarea psihologica in vederea obtinerii atestatului de agent paza si ordine vizeaza stabilirea stadiului de maturitate psihica si determinarea nivelului aptitudinal si comportamental necesar individului pentru a se putea adapta optim solicitarilor impuse de specificul postului la care accede.

Astfel, avand in vedere ca obiectivul postului de agent paza si ordine/agent securitate este acela de a asigura paza la un agent public/privat, institutie, asociatie de orice natura, urmarind mentinerea ordinei si linistii publice, este necesar ca solicitantul postului sa cunoasca locurile si punctele vulnerabile din perimetrul postului si sa actioneze cu vigilenta pentru a preveni producerea oricaror fapte care ar putea prejudicial obiectivele pazite. Se vor urmari: aptitudinea generala de invatare, aptitudinile de comunicare, spirit de observatie, capacitatea de concentrare si distributivitate a atentiei, memoria topografica, capacitatea de autocontrol, responsabilitatea, o corecta constientizare a riscului, capacitatea de rezistenta la stress si oboseala, stabilitatea emotional, prezenta unor accentuari sau dizarmonii in structura personalitatii.

Evaluarea psihologica in vederea obtinerii atestatului agent paza si ordine/agent securitate se finalizeaza cu emiterea unui aviz psihologic din care sa rezulte daca persoana este apta sau nu pentru functia solicitata.

Acolo unde este cazul, avizul psihologic va fi insotit de recomandari asupra comportamentului viitor, asupra evolutiei si posibilitatilor de integrare in activitatea desfasurata.

In ce consta atestarea profesionala a pirotehnistilor?

In conformitate cu  Hotararea Nr.95 din 2 februarie 2011, pentru modificarea şi completarea Normelor tehnice privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor, precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehniştilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 536/2002, in vederea înscrierii la cursurile de calificare în meseria de artificier, respectiv de pirotehnician, solicitanţii trebuie să depună un dosar care să conţină următoarele documente (art. 117):

• cerere prin care solicită înscrierea la curs, cu menţionarea adresei de domiciliu sau a adresei de rezidenţă, precum şi a datelor de contact;
• copie de pe diploma de bacalaureat sau, după caz, diplomă/certificat/adeverinţă de absolvire a 8 sau 10 clase;
• certificat medical care să conţină menţiunea “clinic sănătos”;
• aviz psihologic din care să rezulte că solicitantul este apt pentru meseria de artificier, respectiv de pirotehnician;
• declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 2 ani, pentru infracţiuni comise cu intenţie.

Care este reglementarea legislativa a testarii psihologice pentru personalul vamal?

Potrivit OUG nr 10/18 martie 2004 privind statutul personalului vamal, candidatii care vor sa sustina concurs pentru ocuparea functiilor publice de conducere si de executie sunt supusi testarii psihologice. Testarea psihologica angajare functionar public este obligatorie pentru orice tip de functie, generala sau specifica, in oricare dintre formele prevazute de Legea nr 188/1999 privind statutul functionarilor publici. De asemenea, testarea psihologica personal vamal, ca si in cazul oricarei testarii psihologice pentru functionar public, se realizeaza si la solicitarea institutiei, in cazul sesizarii unui comportament necorespunzator la locul de munca. Testarea psihologica a personalului vamal se face o data la 2 ani in mod curent. La solicitarea si motivarea sefului ierarhic, testarea psihologica personal vamal se poate face cu aprobarea directorului, dar nu mai devreme de 6 luni de la testarea precedenta. In cazul in care persoana in cauza refuza sa se prezinte la testarea psihologica pentru functionar public, acesta poate fi eliberat din functia publica detinuta. Testarea psihologica se realizeaza intr-un cabinet psihologic autorizat, de catre un psiholog specialist in domeniul psihologiei muncii si organizationala.

In ce consta evaluarea complexa a persoanelor cu handicap?

In vederea incadrarii in grad de handicap, persoanele solicitante trebuie sa indeplineasca cateva criterii medico-psihosociale, fiind absolut necesara in acest sens evaluarea psihiatrica, evaluarea psihologica, evaluarea neurologica, alte evaluari realizate de catre medici specialist, in functie de diagnosticele prezumptive. Serviciul de evaluare complexa a persoanelor cu handicap este structura responsabila cu evaluarea complexa a persoanelor cu handicap.
Evaluarea complexa a persoanelor cu handicap este reglementata legal prin Ordinul 762/2007
pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza carora se stabileste incadrarea in grad de handicap, cu modificarile ulterioare (vezi Ordinul nr 692/2013).
In acest sens, legislatia in vigoare stabileste grade de handicap si criterii in functie de:
– Afectarea functiilor mentale – retard mental, tulburare autista, dementa senila, dementa in boala Alhzeimer, boala Pick, tulburari de personalitate (tulburare de personalitate paranoida; tulburare de personalitate schizoida; tulburare de personalitate antisociala; tulburare de personalitate instabil-emotionala de tip impulsiv si de tip borderline), psihoze majore (tulburare schizoafectiva de tip depresiv sau bipolar, psihoze afective (depresia majora cronica, tulburarea afectiva bipolara), schizofrenie toate formele;
– Afectarea functiilor senzoriale (vedere, auz, functii vestibulare, functiile fonatorii si de comunicare verbal)
– Afectarea functiilor sistemului cardiovascular, hematologic, imunitar si respirator, inclusiv transplant medular
– Afectarea functiilor sistemului digestiv, metabolice si endocrine
– Afectarea functiilor urogenitale
– Afectarea functiilor neuro-musculo-scheletice si ale miscarilor aferente
– Afectarea activitatii corticale – epilepsie in principal
– Afectarea functiilor pielii
Evaluarea complexa a persoanelor cu handicap. Afectarea functiilor mentale.
Evaluarea complexa a persoanelor cu handicap la care sunt afectate functiile mentale este construita pe mai multe axe, si anume: persoane cu dezvoltare incompleta a functiilor mentale, persoane cu tulburare de spectru autist peste 18 ani, persoane cu deteriorare a functiilor intelectuale, persoane cu tulburari de personalitate sau psihoze majore. Sunt evaluate in principal: capacitatea de invatare (QI, memorie, atentie – test IQ, test psihologic MMSE, Reisberg), nivelul de dezvoltare biopsihocomportamentala, nivelul de autonomie sociala – (ADL, IADL, scala GAFS – Global Assesment of Functioning Scale), abilitatile socioafective, abilitatile cognitive, functiile exec utive, abilitatile somatice si motorii etc.
In consecinta, au fost stabilite mai multe grade de handicap in functie de nivelul deficientei: handicap usor, handicap mediu, handicap accentuat, handicap grav.
In cazul persoanelor cu regresie a functiilor intelectuale – in principal demente atrofico-degenerative- Boala Alhzeimer, dementa corticala, Boala Binswanger, Boala Pick, Parkinson, maladia HIV, hidrocefalie, tumori cerebrale – scorurile testelor psihologice sunt in stransa corelatie, orientand evaluatorul catre integrarea intr-un anumit grad de handicap.
Astfel, pentru incadrarea intr-un handicap usor, scorul testului psihologic MMSE este intre 21 – 25, iar scorul GAFS 61-80, ceea ce releva o persoana care uita evenimentele recente, deteriorarea cognitiva este usoara, dezvolta comportamente evitante, dar poate desfasura activitati fizice/psihice in conditii de confort psihic si fizic, in mediul colectiv, avand nevoie de sprijin pentru mentinere in activitate sau pentru joburi la domiciliu. In situatia in care testul psihologic MMSE are scorul cuprins intre 15 – 20 puncte, scorul GAFS de obicei va marja intre 51 -60, ceea ce presupune ca tulburarile de memorie si cele psihice sunt de intensitate medie, orientarea este dificila, iar deteriorarea sociala moderata cu dificultati in activitatea profesionala (handicap mediu).
In situatia in care testul psihologic MMSE insumeaza un punctaj cuprins intre 10 – 14, coreland cu o valoare a scalei GAFS cuprinsa intre 31 – 50, persoana marcheaza o deteriorare severa in functionarea sociala, profesionala si familiala, uita conversatiile recente, evenimentele curente, pot exista modificari marcate ale personalitatii, afectului si comportamentului, putand apare frecvent halucinatii, delir, depresie si anxietate, handicapul fiind accentuat. Ultima incadrare, in categoria de handicap grav, apare atunci cand testul MMSE este mai mic sau egal cu 9, scorul GAFS poate marja intre 21-30, ceea ce implica un handicap grav fara asistent personal, sau intre 1-20 – handicap grav cu asistent personal, situatie in care este deteriorata major capacitatea de autodeterminare si autoservire, bolnavul fiind incapabil sa memoreze, judecata fiind deteriorata, putand prezenta in unele cazuri si un potential antisocial.

Care sunt documentele necesare evaluarii in vederea incadrarii copilului in grad de handicap?

Conform Ordinului 1306/1883/2016, documentele ce urmeaza a fi anexate cererii de evaluare sau reevaluare a copiilor cu dizabilitati se depun la sediul institutiei – Serviciul de Evaluare Complexa a Copilului cu Dizabilitati, pentru eliberarea  certificatului de incadrare in grad de handicap .

Astfel, trebuie sa va prezentati cu:

• Copie a certificatului de nastere al copilului sau a actului de identitate
• Copii ale actelor de identitate ale parintilor/reprezentantului legal
• Copie a documentului prin care se face dovada ca persoana care semneaza cererea este reprezentantul legal al copilului, de exemplu, hotarare a instantei sau hotarare a comisiei pentru protectia copilului (in cazul in care au intervenit modificari)
• Fisa medicala sintetica – formular tip, prevazut de Ordinul nr 1985/1305/5805/2016, cu valabilitate de 1 an
• Certificatul medical tip A5, conform Ordinului ministrului sanatatii nr 576/2007

Criteriile medicale privind alte aspecte (analize de laborator, investigatii paraclinice), precum si recomandarile medicale privind efectuarea evaluarii psihologice a copilului cu dizabilitati, se vor consemna de catre medicul de specialitate in documentele medicale aditionale

• Copii ale documentelor medicale aditionale
• Fisa de evaluare psihologica a copilului, cu precizarea valabilitatii nu mai mare de 3 luni

Evaluarea psihologica a copilului cu dizabilitati este obligatorie la prima incadrare in grad de handicap, precum si pentru toate orientarile si reorientarile scolare si profesionale de catre COSP

In cazul copiilor cu dizabilitati mintale, psihice si asociate, precum si in cazul copiilor cu HIV/SIDA si boala canceroasa, evaluarea psihologica este obligatoriela fiecare reincadrare in grad de handicap.

Fisa de evaluare psihologica a copilului cu dizabilitati fizice, somatic, senzoriale si boli rare fara tulburari psihice este insotita de una-doua sedinte de consiliere psihologica, la recomandarea psihologului care a evaluat copilul.

• Adeverinta de elev
• Fisa psihopedagogica
• Copie a certificatului de orientare scolara si profesionala in vigoare, daca este cazul
• Adeverinta de venit parinti

Care este scopul examenului psihologic MMSE

Instrument reper in cadrul evaluarii  gradului de deteriorare cognitiva din demente, examenul psihologic MMSE masoara nivelul deteriorarii memoriei, cognitiei, intelegerii si orientarii.

Examenul psihologic MMSE nu indica précis daca persoana sufera sau nu de dementa, ci doar daca la aceasta se observa un declin cognitiv care nu mai este in limitele varstei cronologice, stabilind si existenta sindromului afazo-apraxo-agnozic, atat de specific dementei Alzheimer.

Pe masura evolutiei acestor boli, rezerva cerebrala necesara functionarii cognitive normale este treptat depasita si simptomele declinului cognitie se accentueaza. Efectuarea examenului psihologic MMSE evidentiaza amploarea acestei degradari.

Ce trebuie sa aiba in vedere la examinare un psiholog bun pentru copii?

La examinarea psihologica a copiilor, psihologul va urmari atat testarea calitativa cat si cea cantitativa a functionarii intr-un tip de tulburare. Fie ca este vorba despre copii suspectati de un handicap sau copii cu anumite disfunctionalitati si tulburari cotidiene, un psiholog bun pentru copii trebuie sa delimiteze scopul adresabilitatii parintilor la cabinetul psihologic si sa scoata in evidenta la finalul examinarii strategiile si nivelul de coping de care este nevoie zi de zi in situatia respectiva, un program de reabilitare bine structurat, pe care sa il prezinte deslusit parintilor sau apartinatorilor.

Interviul clinic la examinarea psihologica a copiilor va urmari: istoria personala, motivul prezentarii la psiholog, existent fratilor si relatiilor cu acestia, nivelul de educatie in familie, existenta prietenilor, preocuparile copilului, o istorie a dezvoltarii acestuia, existent in antecedente a consultatiilor la neurology, psihiatru, psiholog, logoped, psihoterapeut, tratamentele urmate, existent unor traumatisme sau crize de pierdere a constiintei, simptomele observate la examinarea psihologica a copilului la momentul actual.

In urma analizei complexe a tuturor acestor factori, coroborat cu examinarea propriuzisa a copilului in cauza si cu informatiile obtinute de la parinti, rude, profesori, psihologul va evidentia ariile puternice, in care copilul exceleaza pentru a consilia gasirea unor alternative compensatorii la domeniile deficitare.

Un psiholog bun pentru copii trebuie intotdeauna, in afara de masurarea dezvoltarii copilului (nivel de dezvoltare cognitive sau QI, nivel de dezvoltare psihomotrica, sociabilitate si relatii interpersonale, nivelul stabilitatii proceselor afectiv-reglatorii), sa scoata in evidenta caracteristicile mediului familial in care traieste copilul, calitatea acestui mediu si posibilitatile imbunatatirii relatiei copilului cu mediul sau familial si social.

Majoritatea tulburarilor de comportament la copii si adolescenti sunt major cauzate si intretinute de mediul familial si social nepropice copilului, plin de modele negative de comportament si distructiv in cele din urma pentru dezvoltarea armoniosa a personalitatii acestuia.

Cand avem nevoie de un consult psihologic la copii?

Acest subiect este din ce in ce mai dezbatut in societatea de astazi, asaltata de explozia informationala si de diversitatea interactiunilor dintre copii si mediul scolar, social, familial.

Daca la copiii mici, la prescolari si scolari parintii isi pun problema unui consult psihologic la copii atunci cand observa sa acestia prezinta intr-un fel sau altul particularitati distinct fata de media copiilor din gradinita, scoala etc( vorbim despre deficitul de atentie, comportament hiperactiv, agresiv, stari de agitatie continua sau dimpotriva tendinta de izolare, lipsa comunicarii si interactiunii sociale), la adolescenti incep sa apara intrebari vis-à-vis de problemele de adaptare scolara, sociala, mentinerea unor relatii de prietenie, sentimente de marginalizare, comportamente de automutilare, o imagine de sine fragile, lipsa de incredere in propriile forte, sentimentul lipsei de apartenenta la familie, grup, societate.

In tot cazul, este clar ca necesitatea unui consult psihologic la copii si adolescent se impune la fel ca si consultul la medicul oftalmolog, sau la stomatolog, poate mult mai  mult decat atat intrucat psihicul trebuie tratat cauzal si sistemic, complex si in detaliu intrucat tulburarile psihice, de la depresie si pana la psihoza, determina si influenteaza decisiv starea de sanatate si energia, activismul  viitorilor adulti.

Care sunt tulburarile neurologice si psihice care necesita evaluare psihologica la copiii cu handicap?

Conform legislatiei in vigoare, evaluarea psihologica a copiilor cu handicap este necesara atunci cand vorbim despre boli si tulburari ale sistemului nervos si ale functiilor mentale globale.

Astfel, in cadrul bolilor neurologice, putem vorbi despre incadrare in grad de handicap in cazuri de: malformatii congenitale, facomatoze, boli demielinizante, cum este scleroza multipla cu tulburari motorii si senzoriale, boli heredo-degenerative (ex: coreea cronica Huntington), sechele de tip pareza, paralizii, epilepsie, sindroame extrapiramidale, poliomielita, tumori cerebrale benign, paralizii cerebrale congenital sau dobandite, afectiuni progresive cum este distrofia musculara progresiva Duchenne). In toate aceste cazuri, evaluarea psihologica la copii urmareste mai ales deficitele aparute la nivelul principalilor analizatori, motilitatea fina si grosiera, locomotia, coordonarea, indeplinirea deprinderilor de autoservire, existenta tulburarilor de comportament, vorbire.

In ceea ce priveste tulburarile psihice debilitante si care necesita evaluare psihologica la copii pentru incadrare in grad de handicap, pe prim plan apar intarzierile mintale (retard) – aici evaluandu-se coeficientul de dezvoltare pana la varsta de 3 ani si coeficientul de inteligenta peste varsta de 3 ani si tulburarile de limbaj, hiperactivitate, emotionale si de conduit, psihologul fiind solicitat sa masoare si sa estimeze amploarea afectarii, in vederea stabilirii gradului de handicap.

Care sunt cerintele si conditiile de obtinere a certificatelor de conducator ambarcatiune de agrement?

Potrivit legislatiei in vigoare – Ordinul nr. 527/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele minime de pregătire, precum şi condiţiile de obţinere a certificatelor internaţionale de conducător de ambarcaţiune de agrement – certificatul international de conducator de ambarcatiune de agrement este un document care da drept titularului sa conduca o ambarcatiune de agrement.
Certificatele internationale de conducator de ambarcatiune de agrement se clasifica dupa cum urmeaza:
– clasa A – certificat care dă dreptul titularului să conducă ambarcaţiuni de agrement pe căi navigabile interioare şi în toate zonele maritime (marea teritorială, zona contiguă, zona economică exclusivă şi marea liberă);
– clasa B – certificat care dă dreptul titularului să conducă ambarcaţiuni de agrement în zonele maritime care să nu depăşească o distanţă de maximum 24 Mm faţă de ţărm;
– clasa C – certificat care dă dreptul titularului să conducă ambarcaţiuni de agrement în zonele maritime care să nu depăşească o distanţă de maximum 6 Mm faţă de ţărm;
– clasa D – certificat care dă dreptul titularului să conducă ambarcaţiuni de agrement pe căi navigabile interioare

Inscrierea la examenul pentru obtinerea certificatului international de conducator de ambarcatiune de agrement presupune indeplinirea de catre solicitant a urmatoarelor cerinte:
a) să aibă vârsta minimă de 18 ani;
b) să fie apt din punct de vedere medical şi psihologic, prezentând în acest sens un certificat medical şi un certificat psihologic, emise cu cel mult 3 luni înainte de data înscrierii la examen, eliberate de medicul de familie şi de un psiholog sau de o policlinică, care să ateste starea de sănătate, în special din punctul de vedere al acuităţii vizuale şi auditive;
c) să dovedească competenţele minime prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul regulament (cunostinte operative, nautice si tehnice necesare pentru navigatia in conditii de siguranta)şi să facă dovada absolvirii unei forme de pregătire aprobată corespunzătoare clasei certificatului internaţional de conducător de ambarcaţiune de agrement.
Certificatul psihologic care atesta ca persoana este apta din punct de vedere psihologic pentru a conduce ambarcatiune de agrement presupune evaluarea psihologica a acesteia de catre un psiholog specializat in psihologia transporturilor, care va avea in vedere masurarea atentiei concentrate, atentiei distributive, tipologiei de asumare a riscului, capacitatii de decizie rapida, capacitatea de a actiona responsabil, gradul de conformism, capacitatea de a respecta regulile si conventiile, agreabilitatea si nu in ultimul rand aptitudinile psihomotorii. In urma evaluarii psihologice, psihologul autorizat va elibera un aviz psihologic apt sau inapt pentru a conduce ambarcatiune agrement, aviz securizat si timbrat in conditiile legii.
Pe langa avizul psihologic apt ambarcatiune de agrement, solicitantul trebuie sa faca dovada examinarii medicale prealabile, finalizata cu emiterea unei adeverinte medicale care sa ateste ca persoana este apta si din punct de vedere medical pentru a conduce o astfel de ambarcatiune. Certificatul psihologic pentru ambarcatiune de agrement si adeverinta medicala nu trebuie sa aiba o vechime mai mare de 3 luni. Pentru a se prezenta la evaluarea psihologica in urma careia solicitantului I se elibereaza avizul psihologic apt pentru a conduce ambarcatiune de agrement, este necesar ca acesta sa fie odihnit, sa nu consume alcool sau sa fie intr-o situatie medicala exceptionala. Certificatul psihologic pentru ambarcatiune de agrement este necesar atat pentru obtinerea permisului de conducere a ambarcatiunii, cat si pentru adaugarea unei noi categorii pe permis.

Ce reprezinta Avizul psihologic pentru cuplu FIV?

Avizul psihologic de cuplu reprezinta finalitatea evaluarii psihologice efectuate cu scopul stabilirii aptitudinii de a urma un program FIV.

Fertilizarea in vitro este menita sa rezolve problema cuplurilor care se confrunta cu infertilitatea si consta intr-o serie de proceduri medicale complexe care presupun in esenta colectarea ovulelor mature din ovare si fertilizarea lor in laborator. Avizul psihologic de cuplu are rolul de a stabili masura in care cuplurile iau aceasta decizie in mod responsabil, existenta unei informari prealabile, gradul de maturitate psihica si echilibru emotional. Avizul psihologic de cuplu se elibereaza la finalul sesiunii de evaluare psihologica si certifica indeosebi absenta manifestarilor psihopatologice care ar pune in imposibilitate cuplurile de a decide corect si cu discernamant in acest sens. Pentru efectuarea evaluarii psihologice pentru FIV este necesar ca ambii parteneri sa fie prezenti simultan la evaluarea psihologica.